Logo

Distribuția: ION ALEXANDRESCU, MARIAN NEGRESCU/ RADU BOTAR, DAN CALOTĂ, MONICA SFETCU, ADELINA PUZDREA, MĂDALINA CIOBĂNUC, RODICA GUGU NEGRESCU, MIHAI RĂDULEA, VLAD RĂDULEA, BOGDAN CONSTANTIN, COSMIN BREHUȚĂ, EUGEN TITU, LUMINIȚA ȘOROP, OANA MARINESCU, IULIAN MARINESCU, GEORGIANA ENACHE, ANDREEA CHIRIȚESCU.

SĂRUTUL - eseu vizual-teatral

Constantin Brâncuși: “...Am vrut de fapt să fac un lucru care să pomenească nu despre o singură pereche, dar despre toate perechile de oameni ce s-au iubit si s-au perindat pe pamânt, înainte de a-l fi părăsit. Pentru că fiecare lucrare a mea este generată de un asemenea simţământ lăuntric... Sărutul a reprezentat drumul spre Damasc, izbutind pentru întâia oară să exprime esenţialul”.

Sărutul brâncușian (1907) își revelează cel mai limpede mesajul estetic când este înțeles ca înscriind o replică polemică la compoziția omonimă Sărutul (1888-1889), semnată de Auguste Rodin.
Torsiunea delicată a trupurilor tinere, încordarea pasională a capetelor unite prin sărut transforma, la Rodin, îmbrățișarea îndrăgostiților în dans al marmurei. Privitorul se identifică empatic cu imaginea sculptată și retrăiește, în efigie, o scenă seducatoare prin frumusețe și simplitate, care își revendică potențial orice spațiu calm și primitor. În contrast radical cu sculptura pe aceeași temă a lui Auguste Rodin, notează criticul american Ann Temkin, versiunea lui Brâncuși marchează o despărțire dramatică de metodele marelui său predecesor.

Sărutul în sine este un gest-simbol, ce acoperă mare parte dintre trăirile fiinţei umane pe pământ, care ne-nsoţeşte viaţa de la naştere până dincolo de moarte, căruia Brâncuşi i-a acordat un enorm de mare interes.
S-a scris prea puţin despre preocupările marelui sculptor în această direcţie. Puţină lume cunoaşte dedesubturile fascinaţiei sale pentru acest subiect, sau a faptului că Brâncuşi gândise realizarea unei „Coloane a...sărutului”! Şi mai puţini ştiu că prima sculptură a lui Brâncuşi, prin care se rupea de „academism”, a fost „Sărutul”. Se dorea a fi o replică radicală a „sărutului” lui Rodin, prin care marele nostru sculptor îşi expunea „in nuce” întregul său concept despre artă şi viitorul său parcurs artistic.

Spectacolul va porni de la acest element simbol, pentru a parcurge - ca o prezentare generală- întreaga sa viaţă, cu punctele importante de referinţă din opera sa: “Muzele adormite”, “Geneza”, „Scaunele”, “Sculptura pentru orbi”, şi altele. În acest sens, spectacolul se va derula sub forma unei povești narate prin gest, mișcare, imagini video, elemente scenografice sau de ecleraj, care vor umple un spațiu impregnat de semnele tipic brâncușiene. Peste toate aceste elemente, simbolistica sărutului va domina expozeul scenic.
Horațiu Mihaiu