Principesa Turandot(martie)

27 марта
Четверг, 18:00
str.Veronica Micle 7
50 лей
Добавить в избранное

„PRINCIPESA TURANDOT” DE CARLO GOZZI

 

          CARLO GOZZI s-a născut la Veneţia la 13 decembrie 1720 într-o familie aristocratică şi a murit la 86 de ani, în 1806. A devenit membru al Academiei Granelleschi, ce îşi propunea studiul vechilor maeştri, conservarea regulilor de scriere şi păstrarea purităţii limbii. Gozzi este, însă, un scriitor polemist, bătăios şi de o usturătoare ironie, care nu a acceptat tiparele artistice ale vremii. La Carlo Gozzi eroicul este invadat de grotesc, seriosul de ridicol, realul de fantastic, permiţând apariţia în scenă a vrăjitoarelor, cavalerilor, prinţeselor, monştrilor şi a altor figuri specifice basmelor. Sub influenţa fiicei sale, tatăl girează tăierea capului oricărui pretendent la mâna principesei care nu va dezlega trei enigme hotărâte de aceasta. Astfel, un şir de decapitări va însângera scena până la venirea lui Calaf care, orbit de frumuseţea lui Turandot, îşi va risca viaţa. Acest om capabil "numai de dragoste şi moarte" va fi şi învingătorul acestui edict. Scenariul este construit cu o suită de tablouri în care personajele colective: comedianţii, eunucii, sclavele, sunt substitutul corului antic cu rol de „rezoneur” al disputelor protagoniştilor. Dedublarea celor două personaje, tată şi fiică, tinde să dinamizeze structura modernă a textului astfel creat.

         "Turandot este principesa morţii, principesa de gheaţă din opera lui Puccini. Este un mesaj din profunzimile memoriei colective. Capătul tăiat al lunii obscure, decapitarea rituală. Cine este Turandot? Sau cine crede ea, erudita, că este? Ea, care se substituie inteligenţei masculine, cu nostalgia matriarhală a amazoanei, strivindu-şi tatăl sub propria sa ideologie, confucianismul." (Cătălina Buzoianu). „Principesa Turandot” nu este o piesă întâmplătoare în repertoriul Teatrului „Luceafărul”.  Această piesă a avut o etapă de pregătire, mai întâi  a fost „Surâsul unei nopţi de vară” de Bergman, care scoate în evidenţă tema dragostei, apoi „Ciuleandra” de Rebreanu, în care tot dragostea a fost tema principală, a urmat „Romeo şi Julieta” de Shakespeare şi după asta era logic să montez o piesă care tot despre dragoste este, dar felul în care se tratează subiectul este mai special. Este o piesă rafinată în care aflăm despre legătura dintre conştient şi subconştient, legătură pe care noi câteodată nu o realizăm, pentru că este involuntară. Gozzi ne face să analizăm toate aceste lucruri. Conştientizăm abia acum multe aspecte ce ţin de problemele şi felul în care este abordat subiectul dragostei în „Romeo şi Julieta” şi „Surâsul unei nopţi de vară”. I-am redescoperit din nou pe Shakespeare şi Bergman. Piesa scoate în evidenţă multe lucruri cu care noi ne confruntăm în viaţa de zi cu zi şi pe care, de multe ori, le confundăm, cum ar fi demnitatea cu mândria, dar există o mare deosebire între ele, demnitatea ţine de cinste, de onoare, mândria ţine de tupeu, de aroganţă, de nişte dorinţe de moment, de interese”.  (Boris Focşa)

 

 

 

Din momentul rezervarii aveti  24 ore la dispozitie pentru a achita biletele.