Logo

 

                                                                                      

„Lacul lebedelor este un poem în care imaginea şi muzica
se îmbină într-o perfectă armonie, realizînd
idealul exprimării prin dans a simţămintelor umane”.

Daniela Caraman-Fotea

   P.Ceaikovski (1840-1893) este un mare compozitor rus, creaţia căruia reprezintă o întreagă epocă în istoria culturii muzicale universale. În lucrările sale Ceaikovski a pictat prin intermediul sunetelor chipuri umane complexe. Realist, cu un fin simţ psihologic, Ceaikovski a realizat cu o forţă emoţională deosebită lumea interioară a contemporanilor săi. Ideea de bază a creaţiei sale constă în protestul faţă de forţele întunecoase ale vieţii, care impun piedici în calea fericirii omului. „Iubesc la nesfîrşit viaţa şi tot la nesfîrşit urăsc moartea” - sunt cuvintele lui Ceaikovski, care pot servi drept epigraf pentru întreaga sa creaţie.

 

ACTUL I

   În grădina din fața castelului, s-au adunat invitații Reginei. Tinerii se distrează. Serbarea este animată de glumele şi ghidușiile  Bufonului. El începe jocurile sale amuzante, urmează apoi dansurile de grație ale fetelor şi cavalerilor. Apare Regina care îi amintește feciorului că a sosit vremea însurătorii şi că mâine la balul majoratului, el trebuie să-şi aleagă mireasa din fetele invitate la petrecere. Aceste vorbe trec pe lângă urechile prințului. El este hotărât să se căsătorească numai din dragoste, iar până acum, n-a întâlnit nici o fată care i-ar fi pe plac.

Înnoptează. Tinerii pleacă. Discuțiile prietenilor săi, nu-l atrag pe Siegfried. Doar zborul unui stol de lebede îi sustrage atenția prințului. Siegfried se îndreaptă în urma lor.

ACTUL II

    Prinţul s-a pomenit într-o pădure întunecoasă, pe malul unui lac.

  La miezul nopții, pe oglinda lacului apar, una câte una, lebedele albe. Siegfried voia să o țintească pe cea mai frumoasă, însă, pe neașteptate, lebăda s-a transformat în fată, Odette.

   Ea îi destăinuie misterul  ei și a prietenelor sale: Geniul rău, Rothbart le-a vrăjit în lebede, și numai în acest loc singuratic, noaptea, ele pot recăpăta chipul omenesc.

   Siegfried este hotărât să lupte pentru nimicirea geniului rău, Rothbart, dar Odette îl previne că vraja nu va fi risipită, decât de dragostea curată a unui tânăr care nu a jurat încă niciodată credință și iubire cuiva. Frumusețea lui Odette, tristețea ce-i umple privirile îl cuceresc pe Siegfried. Înflăcărat, el rostește mult așteptatul jurământ.

   Odette îi spune că nu va putea apare printre oameni, până ce vraja nu se va risipi, căci altfel şi-ar atrage răzbunarea lui Rothbart. Prin viclenie acesta l-ar face pe Siegfried să-şi calce jurământul, pricinuind moartea lebedelor.

Din umbră, Rothbart a urmărit convorbirea îndrăgostiților.

ACTUL III

La castelul Reginei are loc balul.

 În sala de onoare a palatului îi sunt prezentate lui Siegfried mai multe tinere. Cu gândul la Odette, Siegfried le privește cu indiferență.

Se anunță sosirea cavalerului Rothbart, care a venit cu fiica lui, Odilia. Geniul rău îi poruncește să-l cucerească pe Siegfried, determinându-l să-şi încalce jurământul dat.

   Într-un mare Pas de deux, plin de pasiune, Odilia, care semăna perfect cu Odette, îl învăluie în farmecele sale, convingându-l pe prinţ că este frumoasa lebăda de care este îndrăgostit.

Siegfried este vrăjit de Odilia, fiind singur că alături de el se află Odette. Siegfried o prezintă pe Odilia mamei sale drept aleasa inimii.

  Fără să vrea, el şi-a încălcat jurământul. Cu un râs sarcastic, Rothbart îşi aruncă deghizarea şi pleacă cu Odilia, bucurându-se că acum Odette şi lebedele albe vor muri.

În același moment în depărtare se zărește umbra disperată a lui Odette–lebăda. Cumplit îndurerat, tânărul înțelege că a fost victima unei înșelăciuni. Fără a mai ține seama de nedumerirea celor din jur, alergă spre lacul lebedelor.

ACTUL IV

   Fetele-lebede au revenit la marginea lacului, unde îşi plâng soarta, deoarece speranțele la eliberare s-au spulberat.

Siegfried vine, recunoscându-și greșeala și implorând iertarea.

   În ciuda furtunii declanșate de Rothbart, Odette şi Siegfried rămân împreună. Zădarnice sunt încercările Geniului Rău împotriva îndrăgostiților. Nimic nu mai poate să-i despartă. În lupta inegală dintre cei doi, Rothbart este învins.